Proiectul „Integrarea copiilor remigranți din școlile sucevene”, inițiat de Asociația pentru Inovație Socială și Educațională (ASEI) Suceava și finanțat de Fundația „Nouă ne pasă”, se desfășoară cu succes în cinci unități de învățământ din municipiul Suceava: Școala Gimnazială „Miron Costin”, Școala Gimnazială „Ion Creangă”, Școala Gimnazială Nr. 8, Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” și Liceul cu Program Sportiv.
Proiectul se adresează copiilor care s-au întors în România după o perioadă petrecută în sisteme educaționale din țări precum Olanda, Germania, Italia, Belgia, Regatul Unit ș.a., oferindu-le acestora sprijin concret pentru o reintegrare eficientă în sistemul de învățământ românesc.
Elevii beneficiază de sesiuni remediale individualizate și adaptate nevoilor lor specifice, pentru disciplinele Comunicare în limba română / Limba și literatura română și Matematică. În paralel, aceștia participă la activități de consiliere psihopedagogică, menite să faciliteze adaptarea lor școlară și socială.
Activitățile sunt implementate de cadre didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal, în colaborare cu consilierii școlari. Echipa implicată semnalează o evoluție pozitivă a copiilor, iar feedbackul acestora reflectă un grad ridicat de satisfacție și implicare în procesul educațional.
Iată câteva opinii:
«Pas cu pas, putem atinge obiectivele propuse. Barometrul nostru sunt emoțiile copiilor, trăirile lor. Azi, unul dintre copii a încheiat ziua zicând: „Doamna, îmi place acest curs! Acum îmi pare rău că am zis că nu vreau să vin.”»
Profesor Laura Dascălu,
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava
„În contextul provocărilor tot mai frecvente legate de mobilitatea familială și școlară, acest proiect și-a propus să ofere un sprijin real și sustenabil elevilor întorși în România care au învățat în primii ani ai parcursului lor școlar în alt sistem de învățământ, prin activități școlare și de cosiliere pentru dezvoltare personală și integrare afectiv-socială.
În calitate de consilier implicat direct în acest demers, am avut oportunitatea de a lucra îndeaproape cu acești copii în sesiuni dedicate autocunoașterii, intercunoașterii, creșterii stimei de sine, recunoașterii și gestionării emoțiilor, dar și în ateliere de rezolvare a problemelor de viață. Activitățile au fost gândite să răspundă nevoilor lor reale, într-un mediu sigur, empatic și incluziv.
Pentru mulți dintre elevii remigranți, întoarcerea în sistemul educațional românesc a fost însoțită de nesiguranță, timiditate și un sentiment de „a fi diferit”. Prin exerciții de identificare a calităților personale, de exprimare a identității culturale și de împărtășire a propriilor experiențe, copiii au început să se ”deschidă” unii către alții. În scurt timp, au descoperit că acest aspect care îi diferențiază de majoritatea colegilor poate deveni o punte de legătură, nu un motiv de izolare. Explorând avantajele experiențelor educaționale prin care au trecut, au constatat că pot chiar deveni resurse pentru ceilalți, împărtășind din ceea ce au trăit.
Lucrul asupra imaginii de sine a fost esențial. Mulți dintre beneficiari aveau o percepție negativă asupra propriilor competențe sau aspecte personale, influențată atât de experiențele anterioare, cât și de adaptarea dificilă la un nou mediu. Am observat cu bucurie cum, prin jocuri de rol, feedback pozitiv și reflecții ghidate, copiii au început să își aprecieze reușitele și să își recunoască valoarea personală.
Multe dintre conflictele sau dificultățile de integrare aveau în spate emoții neexprimate sau neînțelese. Am lucrat cu tehnici de identificare emoțională, cu metode creative (desen, metafore vizuale, povestiri terapeutice) și cu rutine simple de autoreglare (respirație, pauze conștiente). Aceste demersuri au avut ca rezultat o creștere vizibilă a capacității copiilor de a-și gestiona furia, frustrarea sau tristețea și o mai bună relaționare cu colegii și profesorii.
Un alt pilon al intervenției a fost consolidarea abilităților de rezolvare a problemelor și luare a deciziilor. Prin scenarii realiste, discuții ghidate și încurajarea gândirii critice, copiii au învățat să își analizeze opțiunile, să anticipeze consecințe și să ia decizii responsabile. Progresul s-a văzut atât în comportamentele zilnice, cât și în modul în care își asumă roluri active în grup.
Poate cel mai important indicator al reușitei îl reprezintă micile transformări vizibile: un copil care prinde curaj să vorbească în fața clasei, un altul care spune cât de mult așteaptă întâlnirile noastre sau o privire senină în locul unei frunți încruntate. Aceste momente confirmă că proiectul își atinge miza: aceea de a pune bazele unei integrări autentice, nu doar școlare, ci mai ales umane.
Proiectul continuă, iar fiecare întâlnire ne reamintește că procesul de integrare este un drum cu sens atunci când este însoțit cu răbdare, înțelegere și sprijin constant.
Mulțumiri sincere, pline de recunoștință, celor care au făcut posibil acest demers!”
Consilier școlar Bogdana Maxim
Suntem, prin urmare, încrezători că proiectul „Integrarea copiilor remigranți din școlile sucevene” reprezintă un demers valoros, care oferă soluții concrete pentru sprijinirea elevilor în procesul de reintegrare în sistemul educațional românesc, contribuind semnificativ la dezvoltarea lor atât din punct de vedere școlar, cât și personal.
